Ne amintim cu mare plăcere de MedievArt 2018 / Târgu Mureş, un festival “condamnat” să iasă foarte bine în orice condiţii. La respectiva ediţie, desfăşurată în paralel cu un concert de rock dur adresat cu predilecţie iubitorilor de motoare, din chiar motivul enunţat, concertele Holloenek şi Nomen Est Omen s-au desfăşurat în paralel într-una din seri, pe scene amplasate în puncte diametral opuse ale Cetăţii, înainte de începerea spectacolului hard-heavy-speed-thrash-black metal de undeva din oraş şi susţinut la zeci de mii de waţi (conform DEX-ului, pluralul de la watt este waţi). Publicul “medieval” s-a împărţit în mod egal între cele două concerte, iar a doua zi Holloenek a asistat la concertul Nomen Est Omen şi Nomen Est Omen a asistat la concertul Holloenek, desfăşurate, de asemenea pe scene diferite, dar nu simultan. Îmi amintesc de o glumă din mini-seria britanică London Spy, care spune că un american, un englez, un francez, un israelian, un rus şi un saudit intră într-un bar şi toată lumea este de acord. În spiritul acestei glume cinematografice, şi noi am fost de acord cu tot ce s-a întâmplat la Târgu Mureş, de la cazare, masă, remuneraţie, program, până şi cu concertul rock, Valentin, chitaristul Nomen Est Omen fiind şi el motociclist, ca de altfel şi amicii Jan sau Ciprian de la Cavalerii Lup.