Cultura Imperiului Roman de Răsărit îşi are baza în Antichitatea greacă şi în creştinism. Dansul şi muzica (aşa-zis) profană au cunoscut o puternică cenzură începând cu secolul IV, fiind luate în consideraţie originile păgâne ale acestora. Aşa cum s-a întâmplat însă cu numeroase legende şi simboluri precreştine, care au fost redefinite şi integrate cu timpul în cultura creştină, dansul şi-a făcut loc până la urmă şi în pars Orientis. În cartea sa, Life and Culture of the Byzantines, Phaidon Koukoules analizează cele mai importante surse istorice privind dansurile perioadei, care sunt descrise amănunţit, aceste descrieri referindu-se şi la instrumente şi forme muzicale. Repertoriul Nomen Est Omen, ansamblu specializat în muzică ludică, include printre branle, pavane, arii, menuete şi o sumă de piese acceptate la recepţii, festivităţi de război ori la Hipodrom, în Constantinopolul perioadei de apogeu a Imperiului.