Un apropiat prieten al nostru, chitarist de muzică hard & heavy, privind poze din arhiva Nomen Est Omen, a remarcat un aspect asupra căruia noi nu ne concentrasem până atunci, şi anume că scenele pe care apărem în mod constant sunt mari ca dimensiune. Gândurile noastre se îndreaptă mai degrabă asupra vestigiilor istorice în proximitatea cărora sunt amplasate scenele pe care evoluăm, dar, trebuie să admitem faptul că uneori şi mărimea contează. Totuşi, prea multe lumini sau celebrul “fum de scenă” distrag atenţia publicului de la muzica medievală şi renascentistă, obiectul unei pasiuni fără margini pentru noi. Restul sunt doar detalii. În imaginea alăturată apărem unde altundeva decât pe o scenă mare.