Pentru o formaţie de muzică medievală, faptul de a cânta într-un edificiu sau ansamblu istoric, catedrală, cetate, castel, sau curte domnească (precum cea de la Târgovişte), reprezintă mai mult decât un privilegiu; este vorba despre raportarea directă la adevărurile culturale pentru care a optat. În astfel de locuri, sentimentul că trecutul întâlneşte prezentul este mai puternic decât oriunde altundeva. Nomen Est Omen revine cu bucurie la marile sau micile curţi de odinioară, de diecare dată cu noi piese vechi, repertoriul extinzându-se de la an la an, spre perioade, locuri şi subgenuri extrem de diverse.