Blue Hotel.
Blue Is the Warmest Color (foto: Mihai Plămădeală)
Pentru publicul larg, povestea concertelor la care asistă începe şi se încheie în spaţiile de desfăşurare ale acestora. Deplasările, uneori de sute de kilometri ori sesiunile de check sound, pentru a nu mai discuta de negocierile şi discuţiile cu organizatorii, aparţin în exclusivitate formaţiilor, mai precis biografiei lor neoficiale. Ca numeroase alte ansambluri acustice, Nomen Est Omen şi-a susţinut adeseori repetiţiile finale în camerele de hotel în care s-a cazat. Lavabila uneia dintre acestea le-a amintit membrilor grupului de un celebru hit de muzică uşoară lansat în România, cândva la sfârşitul anilor ‘70, difuzat la vremea respectivă în heavy rotation, al cărui refren suna astfel: An infinite blue / Sliding on an endless branch / Awakening my sleep / Ransacking my sky.
